10 enigme ale istoriei elucidate în ultimele decenii

Secretele ne atrag pe toți, ne place să citim și să urmărim emisiuni despre ele și să încercăm să rezolvăm noi înșine aceste „ghicitori”.

Chiar dacă istoria nu-și va dezvălui niciodată toate secretele, măcar am reușit să umplem câteva goluri din ignoranța noastră colectivă. Cele zece enigme ale istoriei prezentate în acest articol au fost elucidate relativ recent. Iată despre ce este vorba.

1

Enigme ale istoriei - Moartea mamuților masculi

enigme ale istoriei
Foto: MGM

Iată prima informație de pe lista noastră cu enigme ale istoriei. În 2017, oamenii de știință au găsit explicația unei ciudățenii pe care o remarcaseră la rămășițele de mamut descoperite de-a lungul timpului: 70% dintre fosilele de mamuți lânoși proveneau de la masculi.

Dat fiind că proporția genurilor era aproximativ egală la populațiile de mamut, savanții s-au întrebat de ce doar rămășițele masculilor s-a păstrat până în zilele noastre.

Acest lucru se datorează structurii societății mamuților, au descoperit oamenii de știință. La fel ca elefanții moderni, „omologii” lor lânoși trăiau în grupuri matriarhale, conduse de o femelă mai în vârstă.

Aceste grupuri erau compuse în principal din femele și puii lor. Când atingeau vârsta adultă, masculii erau alungați din grup și ajungeau să trăiască singuri sau în grupuri de „burlaci”.

Lipsiți de sprijinul turmei și de experiența femelei conducătoare, acești masculi se supuneau la o sumedenie de riscuri, iar de multe ori își găseau sfârșitul.

Dar, paradoxal, tocmai acest fapt a contribuit la conservarea rămășițelor mamuților. Masculii singuratici mureau adesea în mlaștini și în crevase, astfel că rămășițele lor au fost îngropate și protejate de intemperii.

Nu același lucru s-a întâmplat cu rămășițele altor animale din Epoca de Gheață, inclusiv cu rămășițele mamuților femele.

2

Cuplul elvețian dispărut

Francine și Marcelin Dumoulin. Foto: The Sun

Într-o zi de vară a anului 1942, Marcelin Dumoulin și soția sa, Francine, au ieșit pe o pajiște de lângă orașul elvețian Chandolin. Intenționau să hrănească vacile și să le mulgă. 

A fost ultima dată când au fost văzuți în viață. Soții Dumolin au dispărut pe 15 august 1942 și au fost găsiți abia în iulie 2017. Corpurile lor congelate au fost descoperite pe un ghețar care se topea.

Gheața le conservase rămășițele, iar obiectele personale ale celor doi au fost găsite intacte. Testele ADN desfășurate ulterior au confirmat că era vorba de cadavrele lui Marcelin și Francine Dumoulin.

Se pare că aceștia au căzut într-o crevasă, unde cadavrele lor au rămas zeci de ani. Când ghețarul Tsanfleuron a început să se topească, trupurile au ieșit la iveală.

Potrivit autorităților elvețiene, acest caz nu este singular. Topindu-se, ghețarii scot la iveală în mod regulat rămășițele congelate ale unor oameni dispăruți cu ani sau chiar decenii în urmă.

3

Găsirea USS Indianapolis

În 1945, scufundarea navei USS Indianapolis a dus la cea mai mare pierdere de vieți omenești de pe un singur vas din toată istoria Marinei SUA.

Nava se afla într-o misiune secretă: transportase piese pentru bomba atomică „Bebelușul” la baza aeriană americană de la Tinian. După aceea, marinarii au desfășurat misiuni de antrenament.

enigme ale istoriei
Foto: CBS News

În timp ce naviga spre Filipine, vasul a fost torpilat de un submarin japonez. Din echipajul de 1196 de oameni, doar 316 au supraviețuit.

Vasul s-a scufundat la 12 minute după ce a trimis un semnal SOS. A ajuns pe fundul oceanului, undeva între Guam și Filipine. În ultimele două decenii, două expediții, dotate cu tehnologie modernă, au pornit în căutarea vasului, însă fără succes.

În 2016, au apărut indicii noi, care sugerau că USS Indianapolis trecuse pe lângă un alt vas cu 11 ore înainte de a fi scufundat. Folosind informații privind ruta celuilalt vas, o nouă expediție (finanțată de cofondatorul Microsoft, Paul Allen) a estimat locația navei mult căutate.

Peste mai bine de un an, USS Indianapolis a fost, în sfârșit, găsită în nordul Oceanului Pacific, la adâncimea de 5.500 de metri.

4

Enigme ale istoriei - Pictarea Armatei de Teracotă

Cercetătorii din China cred că au dezlegat misterul vechi de 2.200 de ani privind vopseaua policromă aplicată pe soldații din celebra Armată de Teracotă.

Descoperită în 1974, Armata de Teracotă este o vastă colecție de aproape 9.000 de statui care reprezintă soldați, care de război și cai. Artefactele au fost îngropate cu primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang, și îi serveau drept gardă imperială în viața de apoi.

enigme ale istoriei
Foto: Wikimedia

Când au fost găsite, unele statui purtau încă urmele unor pigmenți colorați. În plus, pe statui existau și rămășițele unui liant de vopsele, lucru foarte rar mai ales în cazul vestigiilor îngropate timp îndelungat într-un sol saturat de apă.

Pigmenții au fost identificați ca fiind compuși anorganici precum chinovarul, azuritul și malachitul, dar liantul și metoda exactă folosită la pictarea armatei de teracotă au rămas un mister până recent.

Pentru a afla răspunsul, chinezii au folosit o tehnică de ultimă oră, numită spectometrie asistată de laser. Au obținut rezultate exacte referitoare la agentul de fixare, iar apoi au comparat rezultatul cu mostrele „învechite artificial” ale unor adezivi.

Astfel, au fost identificate proteinele din fiecare mostră. Potrivit studiului, artiștii din timpul dinastiei antice Qin au „îmbrăcat” statuile cu un strat sau două de lac obținut din planta Toxicodendron (cunoscută și sub denumirea de „arbore de lac”).

Apoi, au aplicat straturile policrome direct sau, în cele mai multe cazuri, au folosit un agent de legătură obținut din lipici de origine animală.

5

Cascada Sângelui, din Antarctica

În 1911, geograful Thomas Griffith Taylor a dat peste un curs ciudat de apă, care curgea pe Ghețarul Taylor din Antarctica. Cursul de apă a fost numit Cascada Sângelui, datorită culorii sale roșcate.

Fenomenul i-a intrigat pe oamenii de știință timp de mai bine de un secol. Inițial, s-a crezut că pigmentul se datorează prezenței algelor roșii, dar această teorie a fost infirmată.

enigme ale istoriei
Foto: AP

Până la urmă, cercetătorii au concluzionat că apa este colorată în roșu datorită oxizilor de fier. Un alt aspect care i-a intrigat pe experți a fost existența unei ape curgătoare pe un ghețar, unde temperaturile sunt foarte mici.

Într-un final, 2017, aceștia au obținut detalii despre bizarul fenomen. Folosind tehnologia de ultimă generație, savanții de la Colorado College și de la Universitatea Fairbanks din Alaska au descoperit că această cascadă era legată de o sursă mare de apă sărată situată sub Ghețarul Taylor.

Datorită concentrației mare de săruri, balta sărată, adâncă de 91 de metri, a rezistat mai bine de un milion de ani. Acest lucru i-a uimit pe experți, care credeau că existența apei era imposibilă, dată fiind temperatura foarte scăzută a ghețarului. 

De fapt, Ghețarul Taylor este acum cel mai rece ghețar care conține o apă curgătoare.

6

De ce a dispărut cea mai mare primată

enigme ale istoriei
Foto: Wikimedia

În general, savanții au căzut de acord că Gigantopithecus a fost cea mai mare primată care a existat vreodată pe Pământ. Dar fosilele pe care le avem nu ne oferă o imagine clară a mărimii acesteia.

Experții spun că avea între 1.8 și trei metri înălțime și o greutate între 200 și 500 de kilograme. Nu se știe care este perioada în care a trăit Gigantopithecus, dar se presupune că a cutreierat pământul de acum nouă milioane de ani până în urmă cu 100.000 de ani.

În pofida nesiguranței, cercetătorii de la Centrul Senckenberg pentru Evoluție Umană, din Germania, cred că au elucidat un mister referitor la această primată.

Este vorba despre motivul pentru care Gigantopithecus a dispărut. Potrivit savanților, primata a dispărut datorită incapacității de a se adapta. 

După ce au studiat dinții fosilelor, oamenii de știință au ajuns la concluzia că primata era exclusiv vegetariană și trăia în păduri.

În timpul Pleistocenului, mari zone împădurite din China și Tailanda, unde trăia primata, s-au transformat în savane. Sursa de hrană a primatei a dispărut, iar animalul a dispărut și el, înainte de a se putea adapta la o dietă nouă.

7

Enigme ale istoriei - Zborul lui Barry Troy

Pe 25 februarie 1958, locotenentul William Thomas Barry Troy, din Marina Regală Canadiană, zbura cu un avion F2H – Banshee spre aerodromul din Mayport, Florida. Pilotul de 29 de ani a ieșit din formația de patru avioane și nu a mai fost văzut niciodată.

enigme ale istoriei
Foto: Archive

Deși s-a presupus că era mort, au fost recuperate doar casca lui și o roată a avionului. Dispariția lui Troy a rămas un mister până în ziua de astăzi, însă în 2017 uraganul Irma a scos la iveală un nou indiciu.

După ce uraganul a lovit coasta de est a SUA, un angajat al parcului Hanna, din Florida, a văzut că o grămadă de resturi fusese adusă la țărm. Printre rămășițe, bărbatul a găsit o parașută pe al cărei ham fuseseră inscripționate cuvintele „Lt. Troy”.

Probabil că parașuta fusese îngropată sub dunele de nisip și a fost scoasă la suprafață de vânturile puternice. Se pare că parașuta nu s-a deschis.

Nu s-au găsit rămășițe umane sau bucăți din avion, așa că este încă neclar dacă avionul locotenentului Troy s-a prăbușit în acea zonă.

8

Meiul tibetan

enigme ale istoriei
Foto: Wikimedia

Un studiu realizat de savanții de la Universitatea de Stat din Washington a încercat să ofere un răspuns pentru exodul masiv de populație de la marginile Platoului Tibetan de acum aproximativ 4.000 de ani.

Potrivit echipei conduse de arheologul Jade D’Alpoim Guedes, oamenii au fost forțați să părăsească zona muntoasă din estul Tibetului din cauza schimbărilor climatice.

Dovezile arheologice ne arată că meiul era principala sursă de hrană a oamenilor de pe acele meleaguri. Însă, la finalul perioadei calde cunoscute drept „optimul climatic din Holocen”, temperaturile globale au scăzut dramatic și au făcut imposibilă cultivarea meiului.

În lipsă de hrană, oamenii au fost nevoiți să își părăsească teritoriile. Regiunea a început să își revină abia după 300 de ani, datorită introducerii grâului și a orzului. Acestea rezistau mult mai bine vremii reci, astfel că au devenit imediat recoltele predilecte.

9

Enigme ale istoriei - Bizara dispariție a tigrului tasmanian

enigme ale istoriei
Foto: Wikimedia

Ultimul tigru tasmanian a murit în captivitate în 1936 și a fost declarat oficial dispărut 50 de ani mai târziu.

Deși acest animal nu mai există, cercetătorii cred că au dezlegat un mister care îl privește: motivul pentru care a supraviețuit pe Insula Tasmania după ce dispăruse de pe continentul australian de mii de ani.

Potrivit acestei ipoteze, tigrul tasmanian a dispărut din cauza unei epidemii. Altă teorie spune că a dispărut din cauza competiției cu câinele dingo, animal introdus de coloniștii europeni și care s-a sălbăticit pe insulă.

Totuși, cercetătorii de la Universitatea din Adelaide spun că de vină pentru dispariția acestei creaturi au fost schimbările climatice, mai exact seceta provocată în Australia de fenomenul El Niño.

Această secetă a dus la dispariția tigrilor de pe continent. Exemplarele din Tasmania au fost mai norocoase și au reușit să supraviețuiască datorită cantității mai mari de precipitații de pe insulă.

10

Elucidarea celei mai vechi crime nerezolvate din America de Nord

George Harrison
Pe baza craniului, arheologii au reconstituit chipul lui George Harrison. Foto: Daily Mail

În 1607, Jamestown, Virginia, a devenit prima așezare engleză permanentă din America. În ultimele decenii, așezarea a fost și un punct de interes pentru arheologii interesați de America perioadei coloniale.

În 1996, arheologii care excavau ruinele Fortului James au descoperit scheletul unui tânăr necunoscut, care a fost etichetat JR102C. Bărbatul fusese împușcat în piciorul drept, iar glonțul de plumb a fost găsit alături de rămășițe.

Moartea sa, care avusese loc cu 400 de ani în urmă, a devenit o crimă nerezolvată. Aproape toate crimele cu o vechime atât de mare rămân nerezolvate.

Însă, în 2013, arheologii criminaliști au anunțat că au identificat și victima, și ucigașul. După urmele lăsate de glonț pe oseminte, savanții au dedus că JR102C a fost împușcat într-un duel.

Pe baza documentelor și a altor informații, experții au ajuns la concluzia că numele lui JR102C era George Harrison și fusese ucis de un negustor pe nume Richard Stephens.

Cei doi s-au duelat în 1624. Negustorul l-a împușcat pe Harrison în picior, iar Harrison a murit din cauza hemoragiei.

Ca să știi mai mult, citește „Mistici și magicieni din Tibet”

Fascinată de civilizația orientală, Alexandra David-Neel călătorește în anii 1920 în Tibet, pentru a afla mai multe despre lamaism. În peregrinările sale, vede oameni care reușesc să leviteze, să comunice telepatic sau să meargă pe apă, îl întâlnește pe Dalai Lama și descoperă perspectiva tibetanilor asupra morții și a vieții de apoi.

Asistă la exorcisme și miracole și cunoaște personaje dintre cele mai stranii – mistici, vrăjitori, eremiți, alergători lung-gom-pa, așa-ziși „Buddha vii“ și mâncători de „suflu vital“. Astfel, descoperă că fenomenele metapsihice, stranii pentru gândirea occidentală, pot fi explicate prin teoriile mistice și antrenamentul spiritual practicat în Tibet. Cartea sa, „Mistici si magicieni în Tibet”, oferă mărturii tulburătoare, schimbând radical perspectiva asupra lumii „de dincolo de noi“.

„Mistici și magicieni din Tibet” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant, eMag sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu