Al doilea deceniu al mileniului III a adus salturi uriașe în sfera științei. S-au făcut progrese în mai toate domeniile, dar să nu tragem linie înainte de vreme. Cine știe ce alte surprize ne așteaptă în deceniile ce vor veni…

De la arheologie la astrofizică, trecând prin chirurgie și inteligență artificială, trecem în revistă unele dintre cele mai interesante descoperiri și realizări din ultimii ani.

A fost nevoie de patru ani, mii de oameni și cea mai mare mașinărie din lume. În 2012, fizicienii de la CERN au anunțat descoperirea bosonului Higgs.

Această particulă ajută la explicarea motivului pentru care toate celelalte particule din univers au masă și descoperirea sa a completat modelul standard al fizicii particulelor.

În 1916, Albert Einstein a prezis că spațiul-timp – „țesătura universului” – este afectat de turbulențe bizare cunoscute drept „unde gravitaționale”. După un secol, în urma colaborării dintre Laser Interferometer Gravitational și Wave Observatory (LIGO), s-a anunțat că, în sfârșit, undele au fost observate emanând din două găuri negre care se contopeau.

Întregul potențial al ingineriei genetice a fost accesat în 2012, odată cu sistemul de editare ADN CRISPR, care este ieftin și ușor de folosit.

De atunci, sistemul a fost folosit intens, inclusiv pentru crearea primilor copii „editați genetic” în China, în 2018, eveniment care a stârnit numeroase controverse.

În decembrie 2019, He Jiankui, savantul chinez implicat în acest proiect, a fost condamnat la trei ani de închisoare.

Prezentul este dominat de realizări în sfera inteligenței artificiale, însă încununarea reușitelor a fost AlphaGo. Acest software, dezvoltat de Deep Mind, de la Google, l-a înfrânt pe jucătorul de top Lee Sedol la jocul Go în 2016, în urma unui meci uimitor încheiat cu scorul de 4-1.

În 2015, o fată de un an a primit un tratament pentru cancer diferit de tot ceea ce se făcuse până atunci. Doctorii de la Spitalul Great Ormond Street din Londra i-au dat copilului celule imunitare modificate genetic, pentru a distruge celulele care cauzau leucemia.

În cele din urmă, fetița a fost salvată.

În urmă cu aproximativ zece ani, cercetătorii au anunțat descoperirea unui os aparținând unui deget uman care este diferit din punct de vedere genetic atât față de oamenii moderni, cât și față de neanderthalieni.

Descoperirea a complicat povestea originilor noastre. Noua specie a fost botezată „Omul de Denisova”, după peștera Denisova, din Rusia, unde a fost găsit osul.

Descoperirile ulterioare făcute în peșteră includ și mai multe rămășițe ale acestor oameni misterioși, inclusiv osemintele unui hibrid cu mamă Neanderthal și tată Denisovan, a cărui descoperire a fost anunțată în 2018.

De asemenea, analiza genetică a arătat că există și în ziua de azi oameni care au moștenit o parte din ADN-ul denisovanilor.

Eforturile de dezvoltare a unor computere cuantice au crescut treptat în acest deceniu, culminând în 2019, când Google a anunțat obținerea supremației cuantice.

Firma a dezvoltat primul computer cuantic, o mașină capabilă de calcule pe care nu le poate face niciun supercomputer de pe Pământ.

Înainte de începerea deceniului, aveam cunoștință de circa 450 de planete din afara sistemului nostru solar. Acum, numărul lor a crescut la peste 4.000.

Cea mai semnificativă a fost descoperirea Proxima Centauri b, în 2016. Este vorba de cea mai apropiată exoplanetă cunoscută, aflată la o distanță de 4.2 ani-lumină de Pământ.

Primul transplant de față integral a avut loc în 2010. În urma unei operații care a durat 24 de ore, unui fermier spaniol care se împușcase accidental i s-au îndepărtat rămășițele feței, lăsându-se în loc numai globii oculari și limba.

Restul a fost înlocuit cu fața unui donator mort.

O parcare de mașini din Leicester, UK, a fost scena unui moment demn de Shakespeare. În 2012, o echipă de geneticieni și istorici a anunțat că a excavat rămășițele lui Richard al III-lea, rege al Angliei.

Scheletul purta semne de curbare a coloanei, iar probele ADN prelevate de la descendenții regelui au confirmat descoperirea.