VIDEO – Trovanții, fascinantele „pietre vii” care cresc pe dealurile din România

Sunt bizare, au forme sferice, elipsoidale sau au aspectul cifrei opt. Au mărimi diferite, de la câțiva centimetri pana la câțiva metri. „Se nasc” într-un deal nisipos, se desprind dintr-o râpă și cad într-o vale. Sunt pietrele din comuna vâlceană Costești, denumite șiințific trovanți.

Acest fenomen neobișnuit ne dovedește încă o dată că natura este un organism viu, în care pietrele cresc și se mișcă, în adevăratul sens al cuvântului. Rezervația Naturală Muzeul Trovanților, din Costești, județul Vâlcea, este un loc creat peste cea mai mare mulțime de astfel de „ființe de piatră”.

Localnicii au început să le acorde atenție trovanților după ce au observat că pietrele rotunjite cresc puțin câte puțin, în special în zilele ploioase. Mărimile trovanților variază de la câteva grame la câteva tone. Cel mai mare trovant măsoară aproape 10 metri înălțime.

Muzeul Trovanților se găsește la o distanță de aproximativ 45 de minute de Râmnicu Vâlcea (parcursă cu mașina) 
Un alt aspect interesant este că pietrele mai mici par a avea o rată de creștere mai mare decât cele mari. Procesul de creștere a trovanților poate fi comparat cu procesul formării perlelor în jurul unui grăunte de nisip intrat în cochilia scoicii.

Pe colinele cu trovanți, pe bolovani se pot distinge zone concentrice care seamănă cu unelele unui trunchi de copac. Caracteristica specială pe care toți trovanții o au în comun sunt formele sinuoase, curbate. Însă trovanții cresc neuniform, iar din acest motiv se dezvoltă în forme dintre cele mai bizare.

Totuși, pieterele nu cresc ca ciupercile. Unii trovanți, la fel ca faimoasele pietre mișcătoare din Valea Morții, California, își schimbă locul uneori.

Trovanții se înmulțesc





Dar geologii nu se mulțumesc cu explicația din popor că trovanții sunt „ființe vii”. Specialiștii pun fenomenul de creștere a trovanților pe seama conținutului de săruri minerale din piatră. Atunci când suprafața este udă, materialul din care este formată piatra începe să se dilate și produce presiune din interior asupra stratului nisipos de la suprafață, ceea ce dă impresia de creștere a pietrelor.

Astfel, se formează bulgări pe suprafața trovanților, noi formațiuni de piatră care cresc apoi până ajung la dimensiuni foarte mari. Pe măsură ce dimensiunile bulgărilor cresc tot mai mult, aceștia se desprind de pietrele pe care s-au format, sub presiunea gravitației, și devin trovanți individuali.

trovanții

Formele curioase ale trovanților lasă impresia că pietrele au fost sculptate. Foto: feel-planet.com

Din acest motiv, fiecare trovant nou, separat, are deja dezvoltat pe suprafață un cel puțin miez acoperit cu un strat subțire de nisip – adică nu diferă cu nimic de ceilalți trovanți din jurul său. Și chiar dacă geologii au reușit să explice fenomenul răspândirii pietrelor, diviziunea nucleelor de trovanți nu este încă pe deplin înțeleasă.




Procesul reproducerii trovanților poate fi comparat cu altoirea plantelor. Recapitulând, avem următoarele: aceste pietre cresc; pietrele mici cresc mai repede decât cele mari; pietrele se multiplică; se mișcă. Cu toate aceste date puse cap la cap, trovanții par o formă de viață anorganică.

Astăzi, Rezervația Naturală Muzeul Trovanților este o importantă atracție turistică. Pietrele sunt o curiozitate pentru foarte multă lume. Pietre asemănătoare trovanților de la Vâlcea mai pot fi găsite în Buzău sau Suceava, dar și în Rusia, în satul Andreevka din regiunea Oryol.

În continuare, urmăriți un scurt documentar despre trovanții din zona Vâlcea și părerile localnicilor despre aceste ciudate formațiuni de piatră.

Ți-a plăcut? Spune ce crezi!