Teroarea fără margini: 5 povești tulburătoare despre Inchiziția Spaniolă

Inchiziția Spaniolă are un renume greu de egalat. O organizație religioasă de o duritate extremă, un tribunal care nu răspundea în fața nimănui și niște torționari de o barbarie cumplită – așa arăta cea mai brutală instituție a Evului Mediu. Între 1478 și 1834, Inchiziția Spaniolă a ucis mii de oameni în Spania și în coloniile sale și a arestat alte câteva zeci de mii.

Scopul declarat al organizației era eliminarea ereziei, iar inchizitorii nu s-au ferit să ucidă copii sau familii întregi în numele lui Dumnezeu. De multe ori, puterea Inchiziției era folosită atât de inchizitori, cât și de oamenii de rând pentru a obține avantaje sau pentru răzbunări personale.

Cele cinci povești tulburătoare pe care ți le prezentăm ne dovedesc încă o dată că puterea absolută nu trebuie lăsată pe mâna niciunei organizații.

1. Diego Rodriguez Lucero, „cavalerul întunericului”

Inchizitia Spaniola - Diego Lucero

Foto: journal.jitt.travel

Între 1499 și 1506, orașul spaniel Cordoba se afla sub papucul inchizitorului Diego Rodriguez Lucero, poreclit „cavalerul întunericului”. Lucero era crud și nemilos și nu avea ezitări când venea vorba de interesul personal. Odată, folosindu-se de autoritatea pe care o avea, inchizitorul l-a condamnat la adrere pe rug pe un bărbat –Julian Trigueros – doar pentru a-i fura soția.

Păgâni sau creștini, țărani sau nobili – nimeni nu era în siguranță în fața demonicului inchizitor. Lucero folosea tortura și amenințările pentru a obține mărturisiri și nu ezita să condamne pe nimeni la pedeapsa cu moartea. Cei care treceau prin mâinile inchizitorului ajungeau aproape sigur la moarte.

În 1506, Lucero a condamnat la moarte nu mai puțin de 100 de oameni. Într-un final, oamenii din Cordoba au devenit atât de revoltați de acțiunile inchizitorului, încât un marchiz a trimis o armată pentru a-i elibera pe cei încarcerați.




Lucero a reușit să fugă, dar faptele lui au fost atât de scandaloase încât marele inchizitor l-a arestat în 1508. Cu toate acestea, Lucero a fost eliberat la scurt timp și a murit în Sevilia, în același an.

2. Ana de Castro, frumoasa executată de Inchiziția Spaniolă

Inchizitia Spaniola - Ana Castro

Foto: salem.wikia.com

În 1707, Ana de Castro, o femeie renumită pentru frumusețea ei, a părăsit Spania pentru a emigra în Peru. La început, femeii i-a fost greu. Dar, datorită farmecului ei deosebit și căsătoriei cu un bărbat bogat, Ana de Castro a devenit înstărită și celebră în Lima.

Femeie foarte atrăgătoare, Ana a avut mulți amanți și tocmai din cauza unui amant avea să-și găsească sfârșitul. În 1726, un amant gelos a pus la cale un plan pentru a o distruge. A tocmit o servitoare să ascundă un crucifix sub patul Anei, iar apoi a anunțat Inchiziția Spaniolă.

Bărbatul le-a spus inchizitorilor că Ana a pângărit crucea, biciuind-o. Sosiți la reședința femeii, inchizitorii au găsit crucifixul sub pat și au arestat-o. După ce a aruncat-o în închisoare, Biserica i-a confiscat averea. Ana a fost ținută în temniță peste 10 ani și torturată în mod constant.

Acuzată că practică iudaismul în secret, femeia s-a căit, sperând că îi va fi cruțată viața. Deși așa ar fi trebuit să se întâmple, Ana de Castro a fost condamnată la moarte și executată în decembrie 1736. La execuție au asistat peste 10.000 de oameni, iar cenușa condamnatei a fost aruncată în râul Rimac.

3. Familia Carvajal, nimicită de Inchiziția Spaniolă

Inchizitia Spaniola - Familia Carabajal

Foto: jewishcurrents.org




În 1580, portughezul Luis de Carvajal y Cueva a ajuns în Mexic, împreună cu sute de imigranți, pentru a crea o colonie pentru spanioli. Sora sa, Francisca Nunez de Carvajal, împreună cu soțul și cei nouă copii ai lor, l-au însoțit. Luis de Carvajal y Cueva a colonizat și guvernat statul Nuevo Leon, iar Francisca și familia ei s-au mutat în Mexico City.

Viața familiei Carvajal a mers bine până în 1590, când Inchiziția Spaniolă i-a arestat. La origine evrei, dar convertiți la creștinism, membrii familiei Carvajal au fost acuzați că practică iudaismul în secret.

Din păcate, sub tortură și amenințări, ei au cedat. Francisca a mărturisit vina fictivă pe care le-o puneau în cârcă inchizitorii. Singurul care a rezistat a fost unul dintre copii, Luis, care a depus mărturie împotriva restului familiei.

În decembrie 1596, Francisca și cinci dintre cei opt copii au fost arși pe rug. Soțul Franciscăi a murit înainte de a fi executat. Una dintre fete, Mariana, a fost executată șase ani mai târziu. Singurii care au scăpat de la moarte au fost Baltasar (care a scăpat fugind din oraș), Anica și Miguel, care au fost cruțați.

4. Maria Barbara Carillo, cea mai în vârstă victimă a Inchiziției Spaniole

Inchizitia Spaniola - Maria Barbara Carillo

Foto: cloudinary.com

Așa cum am văzut deja, Inchiziția Spaniolă nu se ferea să execute copii. La polul opus, însă, se află Maria Barbara Carillo, care a fost arsă pe rug în Madrid pe 18 mai 1721. La acea vreme, Carillo avea 95 de ani, ea fiind cea mai în vârstă victimă a teribilei Inchiziții.

Carillo făcea parte dintr-o familie de evrei convertiți cu forța la creștinism. La fel ca multe alte victime, femeia a fost condamnată la moarte pentru erezie, mai precis pentru că ar fi practicat iudaismul în secret.




Maria Barbara Carillo a fost executată împreună cu mai multe rude de-ale sale, într-un autodafeu la care au asistat mii de oameni. În anul execuției Mariei Barbara Carillo, Inchiziția Spaniolă funcționa deja de 270 de ani. Avea să fie desființată definitiv abia în 1834.

5. Cayetano Ripoll, ultimul executat de Inchiziția Spaniolă

Inchizitia Spaniola - Cayetano Ripoll

Foto: elespanol.com

În secolul al XVIII-lea, Inchiziția Spaniolă era deja în declin. Casa de Burbon, care a preluat domnia în Spania, a centralizat și reformat țara. Simultan, scepticismul curentului iluminist a început să erodeze credibilitate temutei instituții. În acest context, tot mai puține procese ale Inchiziției Spaniole se soldau cu condamnări la moarte, iar societatea începea să se relaxeze.

Ultima persoană condamnată la moarte de Inchiziția Spaniolă a fost un deist pe nume Cayetano Ripoll. Ripoll era profesor și a fost arestat pe motiv că ar fi răspândit acest curent în rândul elevilor săi. În iulie 1826, după ce a fost încarcerat timp de 2 ani, Ripoll a fost spânzurat pentru erezie.

După execuție, trupul lui Ripoll a fost pus într-un butoi, căruia i s-a dat foc. Execuția lui Ripoll i-a șocat pe spanioli și a stârnit criticile altor țări europene. La acea vreme, Inchiziția Spaniolă fusese desființată și reînființată de două ori (o dată în 1808, iar apoi în 1820). Într-un final, după mai bine de trei secole de teroare, în 1834, Inchiziția a fost desființată definitiv.

Cruzimea cu care erau chinuiți oamenii în epoca medievală este deja renumită. Lucrul cel mai înspăimântător cu privire la aceste metode de tortură nu este că așa ceva poate avea loc, ci faptul că oamenii le practică asupra semenilor lor cu un simț pervers al creativității și – de multe ori – cu plăcere. Iată 15 metode de tortură care demonstrează că omul e o bestie.

Un comentariu

  1. stan colton 20 august 2017

Ți-a plăcut? Spune ce crezi!