Gobekli Tepe, locul care nu ar trebui să existe

Gobekli Tepe, din Turcia, este cel mai vechi complex architectural de pe planetă. În mod surprinzător, a început să fie cercetat cu atenție abia în urmă cu 20 de ani.

Cu greu poate fi catalogat în vreun fel, dintr-un motiv simplu: nimeni nu are habar cine l-a construit, cum și – mai ales – de ce. În acest articol îți prezentăm câteva lucruri fascinante despre Gobekli Tepe.

Varianta oficială a arheologilor

Mai sus, harta interactivă cu Gobekli Tepe. „Dealul Umflat”, circular, se vede din satelit

Potrivit arheologilor, populația din Gobekli Tepe („Bealul Burtos” sau „Dealul Umflat”) era organizată în grupuri de sute de vânători care prindeau în principal gazele.

Acești oameni au construit un monument despre care se crede că este cu 6.500 de ani mai vechi decât Stonehenge și cu aproximativ 7.000 de ani mai vechi decât piramidele egiptene.

Creat de constructori necunoscuți, Gobekli Tepe este dovada existenței pe Pământ, în urmă cu 12.000-13.000 de ani, a unei societăți sofisticate.

Dar, de câte mii de ani existau deja pe planetă acești oameni atunci când au creat Gobekli Tepe? Încă nu există un răspuns la această întrebare.

Gobekli Tepe se află la aproape 10 kilometri distanță de Urfa, un oraș antic din Turcia. Este unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe planetă, în vecinătatea mitologicei „Grădini a Edenului” și în apropiere de paralela de 33 de grade.

Experții nu au descoperit nici până astăzi cine a construit acest complex masiv minunat, considerat primul templu de pe Pământ. O mare parte din complex se află încă sub pământ.

Gobekli Tepe, o ghicitoare de aproape 13.000 de ani

Gobekli Tepe Turcia și Mesopotamia
Gobekli Tepe este poziționat la nord-vest de fâșia fertilă a Mesopotamiei, între râurile Tigru și Eufrat (hartă aproximativă). Foto: Captură Google Maps editată

Cine l-a construit a depus eforturi colosale pentru a se asigura că monumentul va dăinui câteva mii de ani. Constructorii au folosit o metodă pe cât de simplă ca idee, pe atât de istovitoare la punerea în practică. Au astupat totul cu pământ…

Gobekli Tepe a fost cercetat prima dată – și apoi ignorat total – de antropologii de la Universitatea din Chicago și Universitatea din Istanbul, în anii ’60. Cercetătorii au crezut că movila era doar un cimitir medieval abandonat.

Arheologii au vehiculat inclusiv teoria că Gobekli Tepe a fost un loc de îngropăciune. Cu toate acestea, în zonă nu a fost descoperit niciun mormânt.

Gobekli Tepe este uneori denumit „Stonehenge al deșertului”. Complexul este alcătuit dintr-o serie de structuri ovale și circulare de piatră, construite pe vârful unui deal.

Gobekli Tepe din Turcia
Gobekli Tepe, detaliu din sanctuarul circular dezgropat. „Podeaua” este, de fapt, o platformă masivă de piatră pe care au fost fixați vertical stâlpii în formă de „T”. Foto: Reddit

Arheologii cred că întregul complex a fost construit în urmă cu 12-13 milenii. Totuși, nu au nicio explicație pentru existența unei culturi avansate în Mesopotamia Superioară la finalul ultimei ere glaciare.

Se presupune că, pe atunci, planeta era locuită de comunități de vânători-culegători ce încercau să supraviețuiască în condiții de climă foarte grele.

De la redescoperirea complexului Gobekli Tepe (după abandonul din urmă cu aproape 50 de ani), primele săpături la fața locului au fost realizate de profesorul Klaus Schmidt, de la Institutul German de Arheologie, în 1995.

Până acum, rezultatele excavărilor și ale analizelor geomagnetice au demonstrat că există cel puțin 20 de temple – structuri circulare – în zonă.

gobekli tepe din turcia, harta din avion
Zbor cu avionul peste Gobekli Tepe. Se observă clar structurile circulare parțial dezgropate. Foto: Collective Evolution

Toți stâlpii de piatră de la Gobekli Tepe sunt construiți în forma literei „T”. Monoliții au înălțimi cuprinse între trei și șase metri și cântăresc câte 60 de tone.

Chiar și cu tehnologia zilelor noastre, mutarea și asamblarea acestor monoliți s-ar realiza cu foarte mare dificultate. Cercetătorii au calculat că ar fi fost nevoie de aproximativ 500 de oameni pentru manevrarea acestor stâlpi enormi.

Dar, într-o lume a haosului, în care fiecare individ „semi-sălbatic” se străduia să supraviețuiască, cum – și de către cine – erau organizați acești oameni?

Rămâne un mister total cum anume au putut oamenii din antichitate să ducă la bun sfârșit un asemenea proiect monumental, cu tot ceea ce presupunea acest efort: cioplirea pietrei, finisarea stâlpilor, transportarea și asamblarea lor, iar mai târziu, astuparea complexului cu pământ.

Pare absurd și este frustrant, dar nu știm nimic altceva despre complex, îm afară de faptul că a fost construit și apoi îngropat intenționat.

Arheologii susțin că, pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului Gobekli Tepe, s-au strâns laolaltă meșteri pietrari, oameni care aveau cunoștințe despre transportul greutăților mari, planificatori și preoți, care desfășurau și supravegheau ritualurile.

gobekli tepe din turcia, stalpi in forma de T
Detalii pe stâlpii monoliți în formă de „T”. Se observă un scorpion (stânga jos), păsări și un mistreț (dreapta jos). Foto: Roxblog Trends

Ce fel de ritualuri? Iată încă o întrebare fără răspuns. Tot acest sistem de organizare exista acum 13 milenii – o dovedește complexul Gobekli Tepe.

Constructorii acestui loc magnific trebuie să fi făcut parte dintr-o societate avansată, cu relații ierarhice complexe, dar despre care noi nu știm astăzi nimic.

A fost avansată teoria că stâlpii în formă de „T” sunt ființe umane stilizate, mai ales pentru că fiecare înfățișează extremități umane (mâini, picioare).

Pe lângă acestea, au fost descoperite mai multe figuri sculptate pe stâlpi, precm vulpi, șerpi, mistreți, cocori și rațe sălbatice. Nu se știe dacă este vorba despre animale reale sau mitologice sau despre reprezentări ale stelelor și planetelor.

Omul de Urfa (statueta umanoidă găsită lângă Gobekli Tepe) ține mâinile într-o postură – aparent falică – bizară (palmele aproape împreunate în față, peste pelvis). Același stil îl întâlnim pe stâlpii „T” din complexul Gobekli Tepe și pe statuile Moai din Insula Paștelui. Foto: The Hidden Records

Ceea ce este și mai straniu este că unele dintre artefactele găsite în zonă seamănă foarte mult cu alte structuri antice din America de Sud (Peru, Bolivia), Asia (Indonezia) și Insula Paștelui.

Gobekli Tepe a fost construit într-un mod foarte… ciudat. Primii stâlpi au fost așezați pe o platformă dreaptă de piatră. Peste aceștia a fost construită o movilă de pământ, deasupra căreia au fost așezate alte structuri, timp de două mii de ani.

Stratul final, care a acoperit totul ca într-o capsulă, susține ultimele structuri de piatră.

Statuile Moai din Insula Paștelui și silueta unui om, reprezentate la scară. Observați postura mâinilor statuilor. Exact același gest a fost descoperit și la Omul din Urfa, lângă Gobekli Tepe. Ce simboliza această postură? Foto: Bradshaw Foundation

Acestea au fost realizate mai rudimentar decât cele îngropate în pământ. De parcă primii oameni ar fi fost mai avansați tehnologic decât cei ce au construit ultima etapă a proiectului Gobekli Tepe.

Pentru mai multe informații despre acest loc misterios din Turcia, urmărește documentarul de mai jos:

Ca să știi mai mult, citește „Barbarii. Civilizații dispărute”

De multe ori ne gândim la civilizațiile Greciei și Romei antice ca la incubatoare discrete ale culturii occidentale, locuri în care ideile despre orice, de la guvernare la artă, erau libere să se dezvolte și apoi să fie distribuite în exterior în lumea mediteraneană mai largă. Dar, așa cum arată Peter Bogucki în această carte, Grecia și Roma nu s-au dezvoltat izolat.

În jurul lor existau comunități rurale care nu cunoșteau scrisul și care aveau culturi radical diferite, despre care puțini dintre noi mai știu astăzi ceva. Ei bine, Bogucki scoate la lumină în mod strălucit poveștile acestor oameni aproape uitați.

Autorul prezintă cum s-au dezvoltat aceste culturi, subliniind complexitatea crescândă a structurilor lor sociale, realizările lor tehnologice și practicile lor ieșite din comun. Rezultatul este o relatare fascinantă despre un capitol foarte puțin cunoscut din istoria omenirii.

„Barbarii. Civilizații dispărute” se găsește cu reducere pe Cărturești sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

7 comentarii la „Gobekli Tepe, locul care nu ar trebui să existe”

  1. Savantii care sunt convinsi ca se trag din maimute folosesc expresia „vanatori-culegatori” pentru o supercivilizatie despre care nu stiu nimic dar erau mai avansati decat noi.Este ca si cum o sluga si-ar vorbi de rau stapanul dupa ce acesta a decedat.Cine a distrus aristrocratiile de pe aceasta planeta?Cine a provocat revolutii pentru eliberarea slugilor si promovarea lor in varful ierarhiei sociale?De ce nu pot accepta oficialii planetei ca oamenii acestia nu erau niste amarati care traiau in pesteri si construiau temple?Va sugerez un raspuns:cade teoria ca evoluam cand este evident ca involuam si ar deveni evident ca sunt necesare schimbari la varful ierarhiei planetare!

  2. Locatia sitului arheologic e mai la dreapta.
    E bine ca pe harta se vad ambele locatii daca va indepartati pastrand in stanga locatia initiala, care este de fapt o cariera sau ceva similar.
    Situl este acum acoperit si deci nu se vor vedea sapaturile.

  3. Desi nu e posibil, daca vor descoperi calculatoare datate 12000 de ani vechime,ca sa nu apara conflicte,vor veni de asemenea cu intrebarea, cum a fost posibil ca omul de Neandertal sa faca calculatoare( gen Antikitera). De ce nu renuntam la teoria evolutiei din maimuta?

  4. Am o sugestie: dacă tot textul e scris cu diacritice la literele românești, de ce nu ați făcut un mic efort ca să scrieți și cuvântul turcesc Göbekli cu diacriticele necesare? Dacă textul ar fi fost în engleză, aș mai fi trecut cu vederea, dar așa?

Lasă un comentariu